Harris Wallmen Abstract Photography

Regatul meu
Noi am fost dinozauri. Noi am stăpânit pământul. Acum suntem doar păsări. Dar sub penele noastre, dinozaurii trăiesc în continuare. Acesta e regatul meu.

Trei
Când suntem trei e cel mai bine. Când suntem trei nu ni se poate întâmpla nimic. Suntem invincibile, când suntem trei. Cel puţin aşa ne-a spus mai demult un corb bătrân.

În spatele liniilor
Cel mai mult ne place să zburăm. Pentru asta a trebuit să facem unele sacrificii. Am renunţat la dinţi şi măsele, ne-am golit oasele pentru a fi mai uşoare şi am renunţat chiar şi la un deget de la picioare. Cel mai greu ne-a fost să renunţăm la mâini. Dar mâinile sunt făcute să sape, nu să zboare. Voi ce aţi fi ales?

Singurătate în doi
Câteodată ne mai certăm. Şi atunci ne întoarcem cu spatele una la cealaltă. Fiecare pe creanga ei. Dar nu plecăm niciodată una de lângă cealaltă.

De sus
De sus lucrurile se văd diferit. Oamenii fug toată ziua, cumpără, vând, se ceartă, se împacă, plâng, râd, se urăsc, se iubesc, se invidiază. Nu au timp, nu au bani, nu au linişte. De sus lucrurile se văd altfel.

Alt loc
Mă săturasem de aceleaşi ciocuri, de aceleaşi pene, de aceleaşi croncănituri. Aşa că mi-am luat zborul şi am ajuns într-un alt loc. Dar acolo nu era de mâncare, iar eu nu mai aveam energie să zbor înapoi. Aşa că am rămas liniştit să îmi aştept sfârşitul.

Tentativă de sinucidere
Când stomacul a început să mă doară am vrut să mă sinucid. M-am aruncat la pământ, dar uitasem de oasele goale şi de pene. Şi nu puteam să mor.

Noi, cormoranii
Noi suntem preoţii păsărilor. Nu ne căsătorim, nu facem copii, nu ne amestecăm cu celelalte păsări. Pentru că noi suntem singurele care ştim adevărul. Că suntem prizonierele propriilor pene. Aşa că aşteptăm finalul ca să ne putem lua cu adevărat zborul.

Catedrala
Cel mai mult ne place să zburăm. Zborul nostru e rugăciune. Iar rugăciunea e zbor.

Extinc?ie
Şi pentru că strămoşii noştri sunt dinozaurii, şi pentru că aceştia au murit cu toţii la un moment dat, când am rămas doar patru am plecat toate. Spre extincţie.

Vine noaptea
La lăsarea serii, am rămas doar eu. Nemuritoare. Singur?. Liniştită. Şi ce frumos era cerul!